Nicole Pottier,scriitor francez,critic literar,poeta,cronicar de arte plastice,traducatoare(studii filologice),activitati si responsabilitati sustinute pe agonia.fr si agonia spaniol,blog perso „Transcriptio” ,pasionata de cultura romana(vorbeste limba româna la perfectie ).
VIVRE
Insaisissable et incommensurable
présente à chaque respiration haletante
tu recrées l’existence vacillante de l’espoir
aux confinements entre lointain et proche
là où ton regard devient un clair miroir
dans le cercle infini de l’univers
puisque tout naît et meurt à chaque instant
telle l’éphémère beauté de la fleur
qui aspire à l’éternité du moment passager
élargissant le plan, tu traverses les époques
franchissant les marécages du temps
embourbé entre chimères et contes de fées
effleurant le sable dans son illusion de vérité
tu contemples le rivage en toute sérénité
des chevaux écumants galopent dans la plaine
sans répit ni repos jusqu’à perdre haleine
précipitant inlassablement le destin
dans le vide et le vertige de la vie.
_____________________
VIE
Insesizabilă şi incomensurabilă
prezentă la fiecare respiraţie şuierătoare
tu recreezi existenţa nestatornică a speranţei
surghiunită intre aproape şi departe
acolo unde privirea-ţi se transformă într-o oglindă clară
în inifinitul cerc al universului
pentru că totul se naşte şi moare în fiecare clipă
precum frumuseţea efemeră a florii
care aspiră la eternitatea clipei trecătoare
lărgind planul, tu traversezi erele
peste băltoacele timpului
afundate între himere şi basme
treci şi atingi nisipul în iluzia sa de adevăr
contempli malul în totală seninătate
cai înspumaţi galopează pe câmpie
neîncetat şi neobosit până îşi pierd suflul
precipitând fără încetare destinul
în vidul şi în vârtejul vieţii.
***
_____________________
DICTATEUR FUNAMBULE SUR UN FIL D’ACIER ARGENTÉ
la lame effilée du rasoir a tranché
le fil azuré de tes pensées
quelques gouttes de sang ont perlé
elle a tué la source d’amour dans tes yeux bleus
l’exercice du pouvoir est un exercice dangereux
qui n’a jamais rendu personne heureux
sur les rives conscientes de tes crimes
tu déambules seul parmi les ruines
où tu passes en revue de fidèles mimes
mais tu es mort depuis si longtemps
et plus rien en toi n’est encore vivant
que ce sombre filin d’acier cinglant
(en hommage aux grands auteurs latino-américains, Gabriel García Márquez, Alejo Carpentier, Augusto Roa Bastos)
_____________________
DICTATOR ACROBAT PE UN FIR DE OŢEL ARGINTIU
Omagiu marilor autori latino-americani
Gabriel García Márquez, Alejo Carpentier, Augusto Roa Bastos
lama fină a cuţitului a tăiat
firul azuriu al gândurilor tale
câteva picături de sânge s-au prelins
ea a ucis izvorul iubirii în ochii tăi albaştri
exerciţiul puterii este unul periculos
care nu a fericit vreodată pe cineva
pe malurile conştiente ale crimelor tale
rătăceşti singur printre ruinele
unde îi treci în revistă pe mimii fideli
dar de atâta vreme eşti mort
că nu mai e nici urmă de viaţă în tine
doar acest sumbru cablu de oţel biciuitor
***
_____________________
Univers
je suis illusion dans un monde éphémère
et je parcours en riant cette sphère légère
je suis imagination que dessinent tes yeux
et ton regard invente le bleu des cieux
je suis rêve que ta tendresse féconde
et mon corps vieillit à chaque seconde
je suis désir qui jamais ne s’accomplira
et je perds mon innocence dans tes bras
je suis folie dans mes amours illicites
et mes bracelets ondulent sans limite
je suis danse lascive et empressée sur tes reins
et tes mains suivent les courbes de mes seins
je suis baiser au goût de cerise rouge tendre
que je colle sur tes lèvres devenues de cendre
je suis mort qui viendra en son heure
et me libérera du mal et de la fureur
je suis passion qui te survivra dans l’au-delà
et je vieillirai seule dans ton souvenir déjà las
je suis infini dans ces ailes qui se déploieront
et je guette l’absolu dans un puits sans fond
_____________________
UNIVERS
sunt o iluzie în lumea efemeră
ce se amuza parcurgând această sferă lejeră
sunt desenul imaginat de ochii tăi
şi albastrul cerului inventat de ei
sunt visul născut din duioşia ta
corpul meu slabeste cu fiece secundă
sunt dorinţa ce n-are sorţi de-mplinire
îmi pierd inoncenţa în braţele tale
sunt nebunia ascunsă în iubiri ilicite
mi se onduleaza brăţări nesfarsite
sunt dans lasciv la şoldurile tale
mâinile-ţi urmaresc curbele formelor mele
sunt sărut cu gust de roşie cireaşă
depus cu nesaţ pe buzele-ţi devenite cenuşă
sunt moartea care se va întoarce în vreme
eliberându-mă de rău şi de durere
sunt pasiunea ce te-nsoteste dincolo
singura voi imbatrani de veghe amintirii tale
sunt infinit în aceste aripi ce se întind
si absolutul il pandesc in putul fara fundul.
***
_____________________
RÉSISTER
L’être et le destin
Je suis là face à toi,
sans demande ni réponse
sans désir ni consolation
dans la présence du vide
dans la paix infinie du monde
le regard posé sur l’univers
Tu es la forme parfaite
l’image douée d’existence
à laquelle tu donnes un visage
pour un temps bref et incertain
nous éloignant du caprice d’un destin
qui n’est rien d’autre qu’humain
Petit poisson d’argent brillant
dans le lac bleuté et tranquille
miroir de toute plénitude
où tu t’agites en vain
pris au piège dans la nasse d’airain
de tes passions à jamais insatisfaites.
Tu es le gardien de ces rivages
fidèle vigie des mémoires effacées
là où ne parade que le seul mensonge
tu te dresses comme un rempart fortifié
repoussant ses assauts au nom de la vérité
conjuguant les insomnies au prix de ta vie
Je suis la dignité d’être homme
au sein de ton regard doux et profond
dans tes yeux clairs et sereins,
je vois l’enfant pur qui ne meurt jamais
il y a tant de belles choses de par le monde
il y a tant d’amour tout simplement.
_____________________
REZISTENŢĂ
Fiinţa şi destinul
Sunt aici, în faţa ta
fără întrebări şi fără răspuns
fără dorinţă şi fără consolare
în prezenţa vidului
în infinita pace a lumii
cu privirea spre univers
Tu eşti forma perfectă
imaginea dotată cu existenţă
căreia îi conferi un chip
vremelnic şi nesigur
ce alungă capriciul unui destin
ce nu este mai mult decât uman
Peştişor de argint strălucitor
în lacul albăstrui şi liniştit
oglindă a oricărei plenitudini
în care te agiţi în van
prins în capcana pescadorului din bronz
al pasiunilor tale mereu nestinse
Tu eşti paznicul acestor maluri
fidelă vigie a şterselor memorii
unde doar minciuna tronează
tu te ridici asemeni unui zid fortificat
respingând-i asalturile în numele adevărului
şi conjugând insomnille cu preţul vieţii tale
Sunt demnitatea de a fi om
la adăpostul privirii tale suave şi profunde
în ochii tăi luminoşi şi senini,
văd inocenţa nemuritoare a copilului
atâtea lucruri frumoase există pe lume
atâta iubire există pur si simplu.
***
_____________________
SEUIL
A l’aube de ces changements nécessaires
j’attends la naissance telle l’ultime rédemption
dernier seuil dans ce monde visionnaire
pour parvenir à la terrestre dimension
sur les rives parfaites du début des ans
je franchis l’obscurité qui s’enflamme
aucune passion ne vient troubler mon âme
reposant dans la lave scintillante du volcan
dans la fournaise et la fureur des sentiments,
j’entends le premier cri déchirant brusquement
la paix éclairée de la mémoire de l’instant
venant s’inscrire dans les méandres du temps.
_____________________
PRAG
În zorii acestor schimbări necesare
aştept naşterea ca pe o ultimă răscumpărare
prag terminal al acestei lumii vizionare
in trecere spre terestră însărcinare
pe desăvârşite maluri la început de ani
pătrund obscuritatea care se încinge
sunt suflet netulburat de patimi
ce odihneşte pe un vulcan fierbinte
în văpaia şi în furia sentimentelor,
aud strigătul primar ce sfâşie brusc
pacea luminoasă a memoriei clipelor
proaspăt înscrisă în meandrele timpului.
(Traducere Clava Nour)
Autorul poemelor :Nicole Pottier,scriitor francez,critic literar,poeta,cronicar de arte plastice,traducatoare(studii filologice),activitati si responsabilitati sustinute pe agonia.fr si agonia spaniol,blog perso „Transcriptio” ,pasionata de cultura romana(vorbeste limba româna la perfectie ).

________________________________
In fiecare sambata , intr-un palat splendid din vremea familiei di Medici , se aduna in Firenze numerosi copii din scolile orasului ,adusi de parinti sau de invatatori ; ei danseaza cu entuziasm in felul in care se dansa cu secole in urma in partea locului , pe muzica din veacurile trecute
________________________________
CARTI DE CITIT ON-LINE
________________________________
________________________________
___________________________
Splendida biserica a Sfintei Irina staruie si astazi in apropiarea Palatului otoman de la Topkapi , in vechea Constantinopole , un semn ca pecetile bizantine nu s-au sters dupa jumatate de mileniu .
___________________________
___________________________
In Paris , pasiunea localnicilor pentru traditia orasului cunoaste cele mai insolite forme de manifestare ; intre acestea , intalnirile de sfarsit de saptamana unde "oamenii din cartier "danseaza pe muzica de sansonete investmantati in costume ca de acum saptezeci-optzeci de ani , sunt deopotriva ocazie de spectacol turistic dar si de placere a comuniunii
___________________________
__________________________
Arta africana , descoperita destul de tarziu si dupa ce multe din capodoperele ei s-au distrus in ideea ca nu reprezinta decat superstitie primitiva, constituie azi un gen de modernitate arhaica , foarte pretuita de cei pentru care intelegerea creatiei depaseste notiunea de "model unic" .
__________________________
__________________________
Atelierul lui Brancusi , din Centre Pompidou , pare si acum un straniu spatiu al creatiei izolate de trecerea timpului ca si cum creatia artistului ar veni din realitati paralele .